Imaginez

O bestie la cină.

Și-a mai fost un week-end în care am reușit să văd un film și-un teatru, la doar o oră distanță între ele, de data asta.

Acum multă, multă vreme în urmă, cineva și-a imaginat că în Franța, pe undeva, se poate întâmpla una dintre cele mai frumoase și cunoscute povești de dragoste. Mi-e greu să cred că nu știe cineva ‘Frumoasa și bestia’, că nu a văzut desenul animat sau că nu știe piesa cântată de Celine Dion&Peabo Bryson.

Dacă v-a plăcut povestea sau desenul animat mi-e greu să cred că n-o să vă placă și filmul. Fidelitatea cu care este urmărită povestea din animația care l-a făcut celebru este remarcabilă, chiar și la nivel de cadre reproduse, nu doar la nivel de replici. Au fost introduse scene noi față de poveste, dar nu o schimbă cu nimic, ba dimpotrivă, o întăresc.

Fiecare dintre cele două personaje principale este și frumos și bestie în ochii celorlalți. Pentru el palatul este prea mare, pentru ea satul este prea mic. Amândoi, doi ciudați din persepctiva celorlalți, își adună lumile în jurul simbolului unui trandafir.

Povestea, aparent scandaloasă, cu apariția unui personaj gay în filmele Disney cred că este o momeală de PR aruncată chiar de producători. Mi se pare curajos, inteligent introdusă și o dovadă de adaptare la o lume în continuă schimbare. Se scot în evidență atâtea lucruri și lecții frumoase în filmele Disney, încât, chiar și pentru cel mai tradiționalist om, personajul respectiv nu poate fi un pericol de poluare morală.

Toate momentele de musical sunt școală… Ca melodie, armonie, text, mersul lor în paralel pe acealași cântec, coregrafie, efecte de animație, tot. Mai ales secvența cu Lumiere și momentul său de dinaintea cinei.

Dar cina era una de adio. Așa ne spuneau într-un alt capăt al Franței, într-o altă perioadă de timp și cu alt ton, un alt cuplu, două săli mai încolo. Wonder Theatre au organizat ‘Cina de adio’, la Băneasa Shopping City, un nou spectacol al companiei care se mișcă foarte repede și eficient, punând în scenă comedii, una după alta.

Gheorghe Ifrim este magnetul cel mai puternic, îi așteptam mereu următorul gest, următoarea replică. Ecaterina Ladin și Mihai Călin sunt cuplul prea ocupat să-și mai vadă toți prietenii și merg după noul trend al vieții pariziene, prin care să termini definitiv, dar “elegant”, unele relații de prietenie. “Ca un parastas, dar pentru vii”, vorba ei.

Este comédie, dar reușește să-ți pună și niște întrebări serioase.

Eu sper că invitația la “Cina de adio” nu a fost una de adio pentru mine, pentru că eu vreau să le rămân prieten în continuare:)

 

Într-o singură zi am văzut cum unii caută oameni să îi înțeleagă, cum îi caută prieteni adevărați, iar alții cum încearcă să mai scape de ei. În ambele variante, și într-o lume de poveste și într-o sufragerie urbană, atunci când cei doi își recunosc că sunt prietenii lor cei mai buni, atunci totul se poate termina mai bine.

Foto: Petru Ivu.

 

 

Previous Post Next Post

You Might Also Like

Fara comentarii

Lasa un mesaj